joi, 22 ianuarie 2009

Mesaj de intensa coloratura estetica

Mimi, am un acces de toleranta si nu stiu ce sa fac cu el. Not. Azi am stat mai mult cu un copil care n-are nici doi ani. E frumoasa, sunt sigura ca e si desteapta, are doi ochi, doua maini, doua picioare, doua emisfere functionale. La parinti nu mai are doi. La kilograme are cat un copil de 5 luni. Cred ca tot 5, dar bai, ii face si maica-sa pe luna, noroc cu servetelele umede. Toata lumea crede despre ea ca e handicapata, inclusiv maica-sa. Nu stie sa mearga cum trebuie si abia silabiseste "tanti", "mama" si "papa" pentru ca toti o dau de la unul la altul. Maica-sa e, desigur, ocupata. E toata ziua la munca, ortodoaxa. Asta mica mananca biscuiti si iaurt de la bona, desi maica-sa castiga sa zicem cam cat noi doua, ma rog, ceva de genul. Azi bona a zbierat in spume la mine - "NU! NU!!!" cand am vrut sa-i iau un balon asteia mici, noroc ca uneori aud doar ce vreau.
In fine, ce vroiam sa fac in accesul de toleranta era un poll. Si anume, ce propui sa se intample in situatia asta:
a) Mama sa castige la tombola un bilet dus catre Siberia
b) Iadul bonei sa fie inghesuit de baloane
c) Cineva, persoana importanta, sa sune la asistenta sociala
d) Sa infiintam ONG-ul "Salvati instinctul matern"
d) Ce mama dracului, au luat-o toti razna?!

luni, 19 ianuarie 2009

ciorapi

neaparat sa porti ciorapi din aia lungi pe sub pantaloni in timpul iernii! altfel e frig si faci buba. de cand port ciorapi pe strada, lumea e mai frumoasa si-mi vine sa ma plimb mai des. parca si buna ziua dau cu alta inima la chiosc la servetele.

sa facem o regula la noi pe blog sa punem titluri numai daca vrem, vrei?

draga mi-mi, sa stii ca la noi in oras oamenii sunt mai ales nesimtiti si surprinzatori.

am fost cu creatza dupa bocanci (chiar am bocanci noi, uraaa!!!) si la metrou la universitate, acolo unde au facut ei frumos cu bancute si placi curate pe jos, langa coltea ma!, asa, acolo deci, m-am oprit sa-i tin cretei o cuvantare cu privire la propasirea romaniei si a romanilor. argumentul meu de baza, temelia cuvantarii, era "uite ma, de ce zici ca-i urat, au puz si bancute!". ma induiosasem. creatza mai putin. inca sustinea ca zona mai plina de ciudati decat partea stanga a strazii universitate-unirii nu exista in tot bucurestiul. si ca oamenii sunt urati. ma uit eu in stanga, ma uit in dreapta, si vad un batran asa, cu paru alb, pieptanat, la palton, care venea cu mainile la spate spre noi. dau sa zic: "da p-asta-l vezi?". da bine ca nu l-a vazut, ca batranelul meu, asa profesoral cum se plimba, a si tras o flegma verde pe placile curate, la picioarele bancutelor si copaceilor proaspat infipti. dezgustata, i-am dat cretzei liber. a fugit ca din pusca saraca, spre emisfera mai luminoasa a dreptei "universitate-romana".

mi-am zis: "ei, asta e, barbatii e porci! nu faci treaba cu ei". din fata venea Batrana Doamna. Cum sa zic? O femeie cu parul elegant albit in bucle scurte si zglobii sub bascuta cu mot. Cu un paltonas simpatic si curat, cu patratele, ca-n pozele cu mos craciun, nepoata si bunica. nu numai ca a tras si ea o flegma de mai ca s-a intalnit cu a mosului, da a si horcait inainte, in vederea colectarii materiei prime.

ma rog, eu nu ma descurajez, cata vreme n-or sa fure bancutele.

luni, 12 ianuarie 2009

de locuinte

ma gandisem sa te intreb cum ar fi fost daca n-ar fi fost chestia cu comunistii si daca nu am fi avut orasele de blocuri. cum ar fi aratat bucurestiul? si restul tarii? si ce s-ar fi intamplat cu agricultura care ar fi ramas cu tarani cu tot. si... in general cum s-ar fi modernizat romania daca ar fi continuat fara.

si ma mai gandeam ca suntem prima generatie fara casa. pentru ca taranii aveau casa lor, coliba, ce era si pamant, iar parintii nostri aveau apartamentul repartizat de stat si ulterior cumparat sau cedat, cum o fi fost.